Arta bazată pe tehnologie în cultura vizuală a secolului XX și contemporană

Expoziția nu se concentrează doar pe utilizarea luminii în artă, ci prezintă, fără a avea pretenția de a fi exhaustivă, și inițiative în care relația dintre artă și știință este exprimată prin utilizarea inovatoare a mijloacelor netradiționale.

Arta bazată pe tehnologie în cultura vizuală a secolului XX și contemporană:

Imre Bukta

Attila Csáji

Tihamér Gyarmathy

György Gerő

Antal Kelle

György Kepes

Klára Kuchta

Mattis-Teutsch Waldemár

László Moholy-Nagy

Vera Molnár

Hajnal Németh

Nicolas Schöffer

István Orosz

Károly Szelényi

Gábor Csongor Szigeti

Tamás Szvet

"Acest secol aparține luminii!" - spunea László Moholy-Nagy în 1927, la un deceniu după ce a scris poemul "Viziunea luminii". Cine nu ar fi de acord cu această declarație profetică la începutul secolului XXI, având în vedere că lumina produsă artificial a devenit o parte indispensabilă a vieții noastre de zi cu zi?

Există puține domenii în istoria artei universale a căror dezvoltare să nu fi fost influențată în mod semnificativ de câțiva artiști importanți de origine maghiară. Lucrările din expoziție urmăresc arcul istoric al tradiției, moștenirea intelectuală și culturală care a apărut din inițiativa artiștilor maghiari care au creat "cheia de boltă" a artei bazate pe tehnologie pentru a ridica vizualitatea bazată pe lumină la o formă de artă autonomă.

György Kepes și László Moholy-Nagy au fost printre primii din istoria artei secolului al XX-lea care au abordat rolul comun al luminii și funcția urbană a artei luminii, atât ca artiști practicanți, cât și ca teoreticieni. Moholy a proiectat Light-Space Modulator (1922-1930), considerat o operă emblematică a artei cinetice, iar Kepes a ridicat prima operă publică de neon (1949-1950). Artiștii din următoarele două generații prezentate în cadrul expoziției s-au inspirat din moștenirea lor intelectuală pentru a explora noi posibilități de exprimare prin intermediul limbajului acestui mediu. Printre aceștia se remarcă Vera Molnár, care a fost una dintre primele care a folosit un computer pentru a crea desene și picturi și care a fost una dintre primele care a folosit un computer la nașterea artei digitale, cofondatoare a Groupe de Recherche d'Art Visuel (GRAV), un grup cu sediul la Paris, fondat în 1960, și Attila Csáji, care a fondat grupul FOTON-ART la Budapesta în 1977 și care a fost un pionier în studierea aspectelor artistice ale noii surse de lumină, laserul, descoperită la acea vreme, atât în Ungaria, cât și în Statele Unite, în calitate de bursier la MIT Visual Research Center.

Este simbolic pentru această temă și pentru locație faptul că una dintre primele idei din istoria avangardei europene de a lega arta și tehnologia, cartea Probleme de lumină în arta plastică, a fost redactată și publicată în 1925 de sculptorul maghiar Miklós Barna și pictorul român Arthur Segal. Datorită esteticii sale și a celor din perioada similară, care au explorat noi forme de cultură optică, un grup de artiști au întors conștient spatele picturii pe bază de pigmenți și au început să abordeze direct lumina, deschizând calea pentru apariția unor genuri intermediare pe care se bazează nu numai arta media contemporană, ci și, într-un fel, cultura digitală care ne invadează viața de zi cu zi.

Expoziția este organizată de Academia Maghiară de Arte și de Institutul Kepes din Eger.