Ca subiect al lunii ianuarie, am ales o unealtă agricolă care a fost descoperită în Sâncrăieni, în toamna anului 2022, ca un inventar mai special de înmormântare. Cele două dărăcitoare au fost găsite cu dinții împreunați, fiind plasate în groapa de mormânt cu ocazia unei înmormântări rituale. Au fost ridicate din mormânt ca un bloc de fier oxidat care, cu ajutorul Spitalului Județean de Urgență Hargita, a fost supus ulterior unor examinări cu raze X, iar apoi, în baza rezultatelor, restauratorul Muzeului Secuiesc al Ciucului, Lázár Levente, l-a restaurat și conservat.

Dărăcitorul este o unealtă din lemn în formă de lopată, cu mâner, folosit pentru pieptănarea lânii și a diferitelor fibre. Are 1-2 rânduri de cuie ascuțite înfipte perpendicular în partea sa mai lată. Se obișnuia să se lucreze, în același timp, cu două dărăcitoare identice: una fixată pe un scaun sau o bancă, iar fibra prinsă în dinți era mai întâi zdrențuită cu mâna în bucăți mici, apoi fibrele mai netede rămase între dinți erau pieptănate cu mâna, cu un alt dărăcitor. Folosirea acestui tip de pieptene poate fi întâlnită mai ales în cultura maghiarilor transilvăneni, dar există date despre apariția acestuia și spre vest, până la Dunăre.

Denumirea sa („gereben” în limba maghiară) este cea folosită peste tot. Forma de bază al acestui instrumentului de pieptănat din cultura veche a lânii și inului european, este forma unui pieptene veritabil, sculptat din lemn, cu mâner mai lung sau mai scurt, care a supraviețuit până în prezent doar în cultura slavilor estici. În culturile clasice greacă și romană, unde utilizarea fierului a devenit mai răspândită, dinții de lemn ai dărăcitorilor au fost înlocuiți cu cuie de fier, care - din cauza necesității tehnice - trebuiau inserate perpendicular în capătul mânerului în formă de lopată. Așa s-a născut noua formă de dărăcitor folosit pe teritoriul fostelor provincii romane (sau în zonele de limbă germanică, mai la nord). Când slavii din sud s-au desprins de fosta patrie slavă comună, au luat cu ei și pieptenele plat din lemn numit „gereben”, dar în noua lor țară balcanică, cu o cultură romanizată, au aflat despre forma mai avansată cu cuie de fier și astfel au înlocuit instrumentele anterioare care îndeplineau aceeași funcție. După descălecat, maghiarii, mai ales grupurile etnice care trăiesc în teritoriile transdunărene și aparținând slavilor sudici, au adoptat noul instrument în cultura lor, împreună cu denumirea acestuia, „greben”, folosită de slavii din sud. Dărăcitorii prezentați dispun de o placă de fier perforată, care a fost atașată, presupunem, de un lemn în formă de lopată. Părțile din lemn ale instrumentului nu au supraviețuit expunerii la mediul acid.

Dărăcitorii pot fi admirați la casa de bilete a muzeului de marți până duminică, zilnic între orele 9:00 și 17:00.