În Ținutul Secuiesc femeile își legau părul în coc, acoperindu-și capul cu o bonetă dantelată, legată sub bărbie, denumită ceapsă. În zilele lucrătoare, se purtau cepse colorate, iar de sărbători negre. În Ciucul de Jos ceapsa nu făcea parte din zestre, fiind un cadou al mirelui sau al soacrei, pe când în Ciucul de Sus era inclusă în parafernă. Ceapsa, la început, a fost realizată de un maistru croitor de bonete, mai apoi fiind cusută de micii artizani din sat. Pentru crearea acesteia s-au folosit dantele, mărgele de sticlă și panglici de mătase, ulterior intrând la modă așa-zisa ceapsă cu creastă sau boneta maghiară. Memoristul ardelean Apor Péter a și menționat: „nu era atâta modă pe capete, nu era atâta creastă”. Cu cât era mai înstărită cea care o purta, cu atât ceapsa era mai bogată în dantelă, însă nu se cuvenea purtarea unei cepse luxos ornamentate peste rangul familiei. Purtată de femei atât în casă, cât și în afară, ceapsa era luată de ele și în mormânt.

Ceapsa prezentată a fost purtată la începutul secolului al XX-lea, în Dănești. Este confecționată din satin negru, croită din două bucăți, cu o creastă realizată din patru rânduri de dantelă printre care se pot vedea panglici albastre, inserate radial. Cusătura de la coc este ascunsă cu o panglică de satin încrestată și ornată cu mărgele, iar căptușeala este din țesătură de prăvălie, ca urmare, probabil, a aparținut unei femei dintr-o familie înstărită.

Ceapsa cu creastă din Dănești poate fi admirată la casa de bilete a muzeului de marți până duminică, zilnic între orele 9:00 și 17:00.