Într-unul dintre volumele bibliotecii mănăstirii franciscane din Şumuleu (Aurelius Augustinus: Epitome omnium operum. IV. Köln, 1539), fosta noastră colegă, muzeograful pensionat, Erzsébet Muckenhaupt a găsit următoarea mențiune: "Az zereda uarat kezdek epetteni 1623, 23 di(e) apprilis". Pe baza acestei înregistrări, începutul construcției castelului Mikó poate fi datat la 23 aprilie 1623. Piesa lunii aprilie a fost aleasă pentru a marca deschiderea celei de-a 400-a aniversări a Castelului Mikó și este o faianță de sobă reprezentând un cap de înger, datând de la începutul secolului al XVII-lea, care a fost descoperită în timpul săpăturilor arheologice din interiorul și din jurul castelului.
Mai multe fragmente ale acestui exemplar au fost descoperite în partea superioară a fântânii (mai exact în umplutura realizată cu ocazia lărgirii în prima jumătate a secolului 18 a părţii superioare al fântânii), respectiv în umplutura şanţurilor cetăţii. Au fost descoperite atât exemplare nesmălţuite, cât şi cu smalţ verde sau brun. Soba nu servea doar pentru încălzire, ci modelele și decorațiunile sale o făceau să fie una dintre cele mai prestigioase ornamente ale încăperilor.
Fiind realizat din lut cu pastă fină şi nisip, modelat prin presare în tipar cu pânză, ardere oxidantă şi completă, iar celelalte cu smalţ plumbifer.
Cahla este pătrată, cu picior scurt şi cu ancadrament de leaţ simplu. Decorul a fost realizat în aşa fel încât în spaţiul central al piesei s-a aşezat un cap de înger (serafim) cu patru aripi, având o mică coroniţă pe cap şi un şir de perle la gât. În cele patru colţuri ale cahlei este aşezat câte un cap de înger cu coroană pe cap şi cu aripile stilizate deschise, orientate spre centru. Câmpurile laterale sunt decorate cu perechi de lujeri.
Se cunosc două exemplare similare: un exemplar cu smalț verde din colecția Muzeului Național Brukenthal din Sibiu și un exemplar cu smalț brun din colecția Muzeului Național al Țăranului Român din București. În ambele cazuri, originea este indicată ca fiind Brașov, ceea ce face probabil ca sobele să fi fost comandate de la breasla olarilor brașoveni de către comandatarul construcţiei cetăţii-Mikó, Mikó Ferenc de Hăghig.
