Septembrie este luna Sfântului Mihail. În Sfântului Mihail, pe 29 septembrie, ciobanii au dat socoteală pentru animalele care le-au fost încredințate, și tot în această zi li s-a încredințat această sarcină pentru un an de zile, până în următoarea zi de Sfântul Mihail. Animalele erau duse la pășunat de ziua Sfântului Gheorghe, în 24 aprilie, fiind readuse în sat de Sfântul Mihail, când avea loc și numărătoarea anuală.
Obiectele lunii septembrie în Muzeul Secuiesc al Ciucului se leagă de această lună și de această zi: două bâte ciobănești sculptate, și un al treilea sculptat și ferecat.
Bâta ciobănească era unealta de lucru/unealta de păstorit al ciobanilor, avea și rolul de indicator de rang și, de asemenea, era reprezentarea profesiei (Klára Gazda). Le aveau mereu asupra lor, iar bâtele decorative erau folosite în dansuri, de sărbători sau, probabil, pentru autoapărare. Păstorul fără bâtă nu este păstor (Géza Vámszer). De obicei, bâta ciobanului era făcută de ciobanul însuși, cioplit dintr-un lemn cu textură mai tare. Era sculptat cu diverse modele geometrice și florale, și cu numele proprietarului (uneori și cu membrii familiei acestuia), anul de fabricație, numere etc. Bâta ciobanului a fost un semn de rang și demnitate încă de la începuturile civilizației: era un accesoriu indispensabil pentru zeitățile și faraonii egipteni, așa cum a fost mai târziu pentru episcopii și papii Bisericii Catolice.
Dintre cele trei bâte expuse, cel cu măciuca ferecată, ciocănit cu cuie de aramă, are un decor geometric și floral-ramură de pin zgâriat, lăcuit. Acesta a avut șapte proprietari, numele lor sunt gravate și pe alocuri împreună cu anul. Bâta a fost realizată în 1943, probabil că cioplitorul a fost primul său proprietar, Illés Kulcsár, anul amintit fiind alături de numele său. Aceasta unealtă a păstoritului a fost colectată din zona Izvorului Mureșului.
Celelalte două bâte provin din Armășeni și ambele au fost sculptate de un cioban pe nume Gyula Ferencz. Unul este datat din 1932, iar celălalt din 1933. Capul și capătul bâtelor au formă sferică, de măr, iar sculptura începe la 15 cm sub acesta. Ambele bâte sunt decorate cu ramuri geometrice și floral-pin. Cel din 1933 are și o numerotare de la 1 la 15. Bâta datată cu 1932, se termină într-un vârf din tablă.
