Centenarul Primului Război Mondial i-a mobilizat pe istoricii, istoricii de artă și muzeologii din toate țările să reexamineze evenimentele din această perioadă, să descopere documente și să prezinte publicului relicvele cunoscute sau ascunse. Au avut loc deja numeroase expoziții și conferințe, iar publicații importante au fost editate în întreaga lume și, mai ales, în Ungaria și Transilvania/România. Muzeul Secuiesc al Ciucului se alătură acum acestei inițiative, continuând astfel organizarea de înaltă calitate a expozițiilor, așa cum era de așteptat până acum.

Doi cercetători eminenți, Jenő Murádin (Cluj) și György Szücs (Budapesta), și-au asumat sarcina de a întocmi o listă impresionantă de artefacte și un catalog reprezentativ. Pe lângă materialul vizual, studiile și extrasele de documentare au rolul de a completa lucrările dramatice, care uneori surprind momente cotidiene, prin transmiterea emoțiilor și mentalităților oamenilor care au fost forțați să se afle într-o situație excepțională și scoși din viața lor personală, promovând astfel o abordare mai nuanțată a materialului vizual. Selecția se concentrează în primul rând asupra regiunii transilvănene în sens larg, Ferenc Márton și István Nagy fiind principalii protagoniști ai expoziției, care, pe lângă portretele de eroi, au fost martori și au înregistrat scene reale de luptă. Deosebit de interesante sunt exploziile de grenade surprinse de Ferenc Márton, care au dus la imagini impresioniste fără precedent ale condițiilor atmosferice și ale culorilor pâlpâitoare. Desigur, soldații și pictorii de război au fost "desfășurați" pe diferite fronturi, una sau două lucrări evocând locuri din Galicia, Balcani sau Italia. Refugiații transilvăneni ai lui Jenő Remsey sau scenele din spitale ale lui Valér Ferenczy descriu momente de război în interiorul țării. Există, de asemenea, un număr mare de imagini ale lui Aurél Papp, care, într-un mod aproape unic în regiune, a încercat să prelucreze ororile pe care le-a trăit, neputința omului și fragilitatea vieții în propriul său stil expresiv, chiar și după războiul mondial. Lucrările lui Hans Eder sunt caracterizate de o expresie la fel de puternică. János Vaszary, care nu s-a născut în Transilvania, a mers pe câmpurile de luptă din Carpați împreună cu artiștii și corespondenții de la Cartierul General al Presei și a realizat numeroase desene ale orașului Miercurea Ciuc, care a fost distrus în 1916. Lucrările, depozitate la Muzeul de Război, au fost apoi expuse la expozițiile de război din Budapesta, Viena și Berlin. Afișul pentru expoziția transilvăneană de pe Insula Margareta din 1917 a fost desenat de Mihály Biró. Actuala expoziție este, de asemenea, o lecție despre întrebarea dacă arta Primului Război Mondial poate fi privită ca o fază nouă, emergentă a picturii istorice sau dacă calitățile estetice ale fiecărei lucrări, mai degrabă decât subiectul, reprezintă baza pe care se bazează plasarea ei în paginile istoriei artei.