ROMÂNĂ | MAGYAR | ENGLISH

Turnul Csonka din Tomești (2002-2003)   
István Botár, Lóránt Darvas, Boglárka Tóth
În secolul al 18-lea biserica medievală din Tomeni a fost demolată, și s-a păstrat numai turnul bisericii. În cursul cercetărilor arheologice am deschis partea sudică a clădirii și am reușit să clarificăm diferitele perioade de construcție ale bisericii. Dimensiunile bisericii timpurii: lungime: 12,8 m;întindere: 6,5m, din care lungimea și întinderea sanctuarului erau circa 5 m. Asta este considerat primul sanctuar Arpadian în depresiunea Ciucului! În sanctuar exista un tabernacol mai mic, în formă de semicerc, pe care l-am găsit la un loc secundar, zidit în peretele unei pivnițe din sat. Pe baza planului, fragmentelor de ceramică, formei tabernaculului și a menționării bisericii în 1332 putem afirma că biserica din Tomeni datează cel mai probabil din secolul 13. Cu toate acestea, pentru o datare mai precisă am avea nevoie de săpături ulterioare. În 2003 am identificat fundațiile unui sanctuar gotic târziu, dotat cu piloni, care a fost construit în locul sanctuarului demolat în secolul al 15-lea. Noului sanctuar i-a fost adăugat un tabernacol și altar gotic. Foarte probabil, campanila a fost adăugată la frontul vestic în ultima fază de construcție. Biserica a fost înconjurată cu un zid înalt de aproape 8 metri, pe care l-au terminat probabil pe la mijlocul secolului al 16-lea. Pe partea internă a zidului am descoperit fragmentul unui osuar, în care credem că au transferat rămășițele mormintelor răscolite în cursul construcțiilor gotice. Mormintele descoperite ne oferă numai puține informații despre începuturile cimitirului și ale bisericii. Despre rezultatele săpăturii puteți citi mai mult în Anuarul Muzeului Secuiesc al Ciucului, ediția 2004-2005.


Biserica parohială Sf. Petru și Paul din Șumuleu-Ciuc (2002)   
În cursul săpăturilor din 2002-2005 am cercetat partea est-vestică a bisericii. Am deschis nava și zidurile sanctuarului bisericii medievale, care au fost demolate în anii 1800. În cursul săpăturilor am descoperit patru perioade de construcție.
Din păcate nu am reușit să găsim biserica din piatră (prima fază), dar pe baza materialului de piatră a celui de al doilea faze știm, că peretele bisericii din prima fază erau zugrăvite, unele părți ale zidului erau decorate cu fresce, iar golurile de fereastră erau fasonate din piatră cioplită.
Din următoarea fază de construcție am descoperit peretele navei estice și o parte mică a sanctuarului. Este foarte probabil ca în secolul al 12-lea să fi existat deja o biserică de piatră, dat fiind că în umplutura unui mormânt am găsit urme de cărămidă și de mortar. Existența unei biserici de piatră în secolul al 12-lea este de asemenea confirmat de faptul că în mortarul celui mai timpuriu zid de fundație am găsit urme de ceramică, care pe baza caracteristicilor pot fi datate în secolul al 12-lea.





Cercetările de zid ale bisericii parohiale din Sâncrăieni (2002)   
Botár István, Miklós Rácz, Boglárka Tóth
În timpul renovărilor din 2002, tencuiala a fost scoasă fără supraveghere arheologică. Într-o direcție paralelă cu renovația, am încercat să documentăm părțile încă vizibile. Pe zidul sudic am descoperit o fereastră în stil gotic timpuriu. O altă fereastră gotică a fost descoperită în zidul baroc, deasupra antablamentului medieval. Spre vest de la intrare am documentat colțul unei ferestre, așezate mai sus. Dedesubt de fereastră, pe zidul medieval am găsit urmele unor ornamente sculptate. După restaurarea lor ne-am dat seama că este vorba de fapt de un relief, reprezentând două figuri. Unul dintre ei reprezenta o figură bine sculptată, fără cap, cu tunică, iar deasupra lui, pe o piatră separată se vedea un cap mai mare, fără barbă. Pilonii pe partea vestică a navei au fost construite mai târziu.
Pe peretele turnului se vedeau urmele șarpantei din perioada medievală. În urma cercetărilor s-a rezultat că presupusul turn medieval era de fapt construit în secolul al 18-lea, ceea ce a fost confirmat și de cercetările dendrocronologice.
În timpul documentării bisericii am găsit fragmente ale porții Arpadiene, considerată pierdută, și am descoperit un suport pentru apă sfințită, făcut dintr-o singură bucată de piatră.


Biserica parohială din Misentea (2005)   
Botár István,  Lóránt Darvas
În toamna anului 2005, cu ocazia renovării bisericii, am efectuat săpături arheologice în jurul bisericii. În afara cimitirului, am descoperit unele morminte ale cimitirului medieval, și am reușit să documentăm prelungirea din secolul al 19-lea a peretelui vestic al navei.
În podul porticului am descoperit și parțial am deschis prima amintire romanică din depresiunea Ciucului, o fereastră romanică.
Conform presupunerilor noastre, înaintea perioadei gotice, sacristia bisericii se afla vest de sacristia de azi. Pe partea vestică a tabernacolului am descoperit urme de zid din perioada Arpadiană, dar pentru confirmare am avea nevoie de cercetări ulterioare.
În paralel cu săpătura noastră, restauratorul Lóránd Kiss a efectuat unele cercetări pe peretele navei nordice. A descoperit un fragment mic dintr-o frescă, reprezentând scena deurmărire a legendei Sf. Ladislau. Fresca respectivă este considerată a doua, dar cea mai timpurie amintire a legendei Sf. Ladislau în depresiunea Ciucului.


Biserica parohială din Sândominic (2006)   
În ciuda fragmentelor de altar și sculptărilor de piatră păstrate în biserica din secolul al 18-lea, existența unei biserici medievale în Sândominic era nesigur. În timpul săpăturilor din 2006, am reușit să localizăm zidurile de fundație ale bisericii gotice. Am aflat, că tabernacolul a fost acoperit cu o cupolă, iar pe partea nordică a fost delimitat de sacristie.


Biserica parohială din Armășeni   
Botár István, Dennis Walgraffe, Lóránt Darvas, Sándor Sztáncsúj (Muzeul Național Secuiesc, Sfântu Gheorghe)

În iunie 2007, ca parte a unui program de restaurare, am efectuat niște cercetări arheologice în interiorul bisericii. În timpul săpăturii am identificat în interiorul tabernacolului de azi, urmele unor tabernacole anterioare, dar singurele urme ale tabernacolului gotic timpuriu sunt zidurile de fundație, cărora îi aparține zidul de fundație diagonal pe latura nordică a tabernaculului, descoperit de Dana Marcu în 1999. Se pare că acest tabernacul a fost adăugat mai târziu la o navă timpurie. Elementele arhitecturale din epoca Arpadiană și cele din secolul al 14-lea, sunt dovezi incontestabile ale faptelor că organizația bisericească timpurie s-a răspândit pe întregul teritoriu al regiunii Ciucului, și că istoria arhitecturală a bisericilor din Ciuc este mult mai bogată în evenimente, decât am crezut.


Istoria așezărilor în regiunea Ciucului   
Din păcate nu avem izvoare scrise despre istoria medievală a Ciucului, de aceea cele mai importante puncte de sprijin ne sunt oferite de arheologie. Pe baza săpăturilor arheologice putem afirma, că în cursul secolelor 11-12 regiunea Ciucului a fost deja locuită.
În cursul cercetărilor de teren am găsit un crucifix din Kiev din secolele 11-12, cea ce indică începuturile creștinismului în această regiune.


Dendrocronologie   
Dendrocronologia este știința care se ocupă cu studiul inelelor anuale de creștere ale masei lemnoase. Cu ajutorul ei putem afla, în ce perioadă a trăit un arbore și când a fost tăiat, iar în situațiile norocoase ne ajută să datăm chiar și unele clădiri, în care sunt urme de lemn.
În 2003 am reușit să întocmim o cronologie de stejar de aproape 500 de ani, care ne ajută să datăm construcțiile de lemn ale mai multor monumente din zona Ciucului, cum ar fi conacul Bors de la Sâncrăieni, bisericile din Racu, Șumuleu Ciuc, Misentea, Sâncrăieni.
În linie paralelă cu cercetările din Ciuc, am luat mostre din diferite clădiri ale regiunii săsești și din regiunea Odorheiu Secuiesc. Am reușit să datăm acoperișul bisericilor din Brădești și Saschiz, și am demonstrat, că sunt de aceeași vârstă cu tabernaculul din Dârjiu.
Scopul nostru pe termen lung este să întocmim a cronologie regională, care să acopere întregul teritoriu transilvănean.


Muzeul Secuiesc al Ciucului
Miercurea Ciuc, Piaţa Cetăţii nr. 2
Judetul Harghita, Romania

Galeria Nagy Imre
Miercurea Ciuc, Strada Zsögödi Nagy Imre nr. 175.

Galeria de pe strada Kossuth
Miercurea Ciuc, Strada Kossuth Lajos nr. 12, et. I.
Adresa postală:
Muzeul Secuiesc al Ciucului
530132 Miercurea Ciuc, Piaţa Cetăţii nr.2
Judeţul Harghita, Romania

Tel: (004) 0266-372024
Tel/Fax: (004) 0266-311727
Mobil: (004) 0753-073531

E-mail: info@csikimuzeum.ro
Web: www.csikimuzeum.ro
Poiectul nostru EU:
Sponsorul principal:
Proiectul nostru cultural:
Susţinător:
Developed by Designed by